povesti de Craciun

Unde sunt toate povestile?A venit iarna,a inceput sa ninga si magia a prins viata.Apoi totul a inghetat...am intrat pe un taram necunoscut.Trenul a intrat in gara si ma aflam intr-un Baragan ce-l recunosteam cu greu;copacii isi plecau ramurile inghetate cautandu-si refugiu spre pamant,locomotivele acoperite cu un strat gros de gheata isi continuau abandonul in triajul pustiit-pareau statui ale vremurilor trecute.Gardul de sarma ce inconjoara gara era din gheata impletita cu maiestrie de fantasticul ger iar asfaltul il descopeream oglinda sub bocancii cei noi.
Azi am incercat sa conving un copil ca Mos Craciun exista...n-am prea reusit.Se pare ca logica unei pustoaice de 10 ani este imbatabila.Mi s-a parut trist.Nu stiu insa pentru care dintre noi...poate pentru mne ca ma incaptanez sa cred in tot ce este ireal,in tot ce promite un strop de magie,in minciuni daca sunt ambalate frumos.
S-a facut mai cald cu cateva grade si totul e mocirla.Un Craciun bolnavicios,cu oameni uraciosi si falsi...un Craciun unde tot sper ca anul viitor cineva,undeva va reinventa magia pentru mine,va decora un pom golas cu frunze de hartie doar pentru un zambet sau imi va face un om de zapada din celuloza,cu nas dintr-un morcov,ochi de carbune si fular adevarat.Voi deja stiti asta...v-am mai spus-o...asteptarea este intotdeauna mai frumoasa decat faptul implinit.
Voi pe cine ati facut fericit Craciunul asta?Cu cat ati fost mai buni?Sau v-ati consolat,spunandu-va ca este o zi ca oricare alta si n-are sens sa va chinuiti...poate ati dormi mai bine daca ati arunca o privire si-n jur...
Eu imi doresc sa revina povestile...
Nu uitati: un zambet nu doare!

agatatul nu mai e ce-a fost

Uitati de obisnuitele replici de agatat,de privirile fugare,de mers in cafenele sau cluburi sa-ti incerci norocul in ale dragostei.Nici macar internetul sau serviciile de matrimoniale nu au succes mai mare decat metoda pe care am intalnit-o azi.
O zi obisnuita,acelasi drum pe care il fac cu metroul.Intre Izvor si Eroilor o mana intinde o hartie spre mine.Eu,distrasa ca de obicei nu observ si hartia cade pe jos,individul o ridica,da sa mi-o dea iar dar hartia cade iar-vreau sa o prind si cu mana zburandu-mi spre domnul mai in varsta din fata mea,prind hartia dar din cauza vitezei i-o lipesc de umar.Bineinteles ca nu reusesc s-o prind si cade pe genunchiul domnului,dau sa o prind iar dar bineinteles ca hartiuta incapatanata nu se lasa prinsa si cade pe jos.O ridic,imi cer scuze batranelului ca l-am traumatizat si ma uit sa vad cine mi-a dat-o...i-al de unde nu-i,nu am apucat sa-l vad ca a disparut din campul meu vizual in aglomeratie.Despaturesc hartia si citesc convinsa ca era ceva legat de religie,vreo intalnire,cursuri GRATUITE de religie sau altceva de genu'.
Na stupoare!Hartiuta spunea asa:
"Buna,daca vrei sa ne plimbam prin parc sau sa mergem la un film,la un muzeu,la mine acasa sau ce propui tu cauta-ma la tel(....) sau pe messenger id:sorinvoltron@yahoo.com
Intelectual,23 de ani,180 inaltime si 74 kg.Locuiesc singur in zona Titan si caut prietena.
Nu ai ce pierde daca ne intalnim,nu vei regreta nici o clipa,nici o secunda alaturi de mine.
P.S.Daca nu vrei nu rupe biletul,da-l la o fata care vrea."
Bufnesc in ras si indes biletul in buzunar.Nu am mentionat ca era dactilografiat,deci individul probabil ca evalueaza piata,selectandu-si preferatele nu numai in metrou,avand bineinteles intotdeauna pregatit un astfel de biletel in caz ca aleasa isi face aparitia in peisaj.
Cred sincer ca ar avea mai mult succes daca reformula biletul asa:
"Buna,sunt un criminal/violator in serie.Daca vrei sa iti indeplinesc ultima fantezie sau ce propui tu dar cu finalul ales de mine,cauta-ma la telefon(...) sau pe messenger la caut_victime@yahoo.com.
Barbat cu dezabilitati mentale,23 de ani,svelt.Locuiesc singur deci esti in siguranta si caut victima-pardon,prietena.
Nu ai ce pierde(decat viata) daca ne intalnim.Voi fi rapid si precis.Nu vei regreta nici secunda clipei minutului alaturi de mine,ti-am zis ca o sa fie scurt.
P.S.Ar fi indicat sa nu chemi politia si eventual daca nu vrei tu gaseste alta fata(preferabil)."
Suna mult mai bine asa,nu?Acum nu stiu daca sa rad,sa plang sau sa-mi fie frica data viitoare in metrou...sa aveti o seara minunata.

poate maine

Vad deja fulgii de nea ce imbraca asfaltul,ii vad deja din casa,pe geam...Tu stai cu capul pe genunchii mei iar eu simt ca ma frang in fiori de gheata ca si fulgii de afara...Fac o vraja si tu adormi...Alergam in cercuri iar formele raman acolo,o permanenta a timpului,o dilatare a clipei cand am inceput;du-ma iar la inceput!Pune intrebarile in tacere si lasa-le neascultate,uita raspunsurile si formuleaza simtiri. Nimeni nu a spus ca e usor dar nimeni nu mi-a spus ca va fi atat de greu.Visez noir ;sunt blocata intr-un scenariu ce nu este al meu...iar tu nu esti aici sa ma salvezi...dormi.Esti departe si eu nu ma voi metamorfoza ci voi fuziona trecut cu prezent.Imi impreunez degetele si mici luminite zboara pe pielea ta,urmele iubirii,cicatrici ce te vor durea cand te vei trezi...urmele mele.Poate maine frunzele vor inverzi iar ca apoi sa se transforme in muguri si sa infloreasca,poate maine imi voi gasi drumul,poate maine vom fi iar primavaraticii ce cautau forme in nori.As sparge o mie de oglinzi numai sa fie iar primavara.Le voi lasa sa cada jos si voi asculta sunetul,hai sa scapam de cioburile nemultumirilor...Caut visul,il gasesc si adorm impreuna cu tine

little miss whoops

Cine sunt?
Sunt eu,fiecare eu vazut prin ochii altcuiva.Sunt toti acei oameni pe care crezi ca ii cunosti,toate parerile,banuielile,ironiile,grimasele,cuvintele,gesturile si toate zambetele oferite tuturor.
Sunt fetita neindemanatica ce varsa cafeaua,ce sparge cate o cana sau o farfurie,ce se impiedica cand o grabesti,sunt pasii mici si grabiti ce urmaresc repejor pasii tai mari,de om inalt,puternic,curajos.Sunt manutele mici cu degete lungi ce iti tin strans inelarul pentru ca e degetul preferat,sunt stalpul ce te sprijina,ancora si umarul tau.Eu sunt cafeaua si sarutul de dimineata,sunt cea pe care o vad in ochii tai atunci cand ma privesti.
Cand stii cel mai bine cine esti?Atunci cand esti iubit pentru ceea ce esti.
Sunt neindemanatica dar adorabila.

atat de-ar fi

Mă-ncred în nimic.Mă ghidez după valuri și aștept fulgerele ,ce nu-ntârzie să-apară,să-mi țină companie.Mă vad departe,desenând portrete pe așchii de stejar.Îmbrățișez cu patimă florile și aștern lacrimile-n iarbă.Mi-am pierdut pielea și-n loc mi-au crescut solzi.Nutresc sentimente ce nu-mi aparțin;le-arunc dar ca un bumerang revin sfărâmițându-mi corpul.Cresc constant sub ploaie și-mi aud glasul pierind în ecouri grave.Inventez oameni și lumini,deslușesc creații ale imaginației tale și-mi adăpostesc sufletul sub timp...renunț pentru a relua în arsuri de tatuaj gânduri fugare.Aștept iar viața ce s-ndepărtat de mie.Suflu fum iar plămânii-mi sunt înghețați.Nu vad în imagini ci-n sunete acute ce-mi dezintegrează vederea.Ochii s-au întunecat într-un purpuriu umbrit.Am șters albul din existență și-a dispărut demult și-n mine.Aș renunța...Doamne cum aș renunța...

in cautarea necunoscutului

V-as spune povesti despre locuri nevazute din Bucuresti cand pe-ascuns fugi sa fumezi o tigara.Despre adevarata viata de deupa miezul noptii,despre curtile interioare sau mai bine zis gangurile din spatele cladirilor de pe Smardan si diferenta crunta intre realitatea vazuta din afara strazilor in lucru,pavate nou si a felinarelor ce lumineaza a incredere...dar...
Buna dimineata!Ploua marunt a durere dar ignor vremea si pe ea dormind,fac cafea cu mult zahar si deschid calculatorul.So cruel de la U2 imi descurca genele si ma luminez si eu a ziua.Imi aprind o tigara si ma gandesc ca n-ar trebui sa ma multumesc cu mai putin decat as putea avea.Ce ganduri profunde am in dimineata asta.Zambesc,scrumez si plec sa adaug 2 copaci pe fatada obosita,azi predau si eu.
Miercuri seara gonesc cu masina pe asfaltul umed,amuzandu-ma de orice,in cautarea unui loc sa "lucram".Si-am lucrat...la somn.HA!HA!
Plecam de la caminele arhitecturii cu un brat de paturi,perne si saci de dormit,o punga cu de-ale gurii si 3 laptopuri,in cautarea "fericirii".M-am jucat cu un yoyo si mi-a placut.Eram un copil imbracat in domisoara ce hlizea prin geamuri la copilul oglindit ce incerca jumbuslucuri.
Ajungem la Piata Sudului intr-un apartament gol.Ne instalam pe jos,pornim tehnologia si lasam muzica sa ne-mbete un pic.Nedezmeticite incercam sa pornim centrala.Uram faptul ca a trebuit sa cerem ajutorul unui baiat.Printesele nu s-au descurcat si neajutorate au tipat dupa ajutor...la telefon(povestile se mai si upgradeaza :P )Ajutorul a venit cu inca 9 ajutoare dupa el(probabil ca stiti bancul cu 3 politisti infileteaza un bec...cam asa ceva era si-aici).Cine s-ar fi gandit ca nu mergea din cauza ca bateriile d la termostat erau inversate!
Ora 12 si proiectul este in aceeasi stare avansata de stagnare.Nu-i mai suport si le spun sa plece.Fumul ma sufoca si incepusem sa ma panichez ca nu voi termina.Maini dizgratioase ce creau din urat visare,ura,panica sau euforie.Au plecat si ma culc.Pun ceasul sa sune din ora in ora in speranta ca ma voi putea trezi.Ora 7 si ma trezesc.Ies cu greu din sacul de dormit cu fusta infasurata pe mine...merg la geam si inspir Bucurestiul ce s-a trezit demult sau poate nici n-a dormit.Cati ochi s-au mai deschis odata cu ai mei?Cate brate nu s-au intins si cate sarutari de buna-dimineata s-au dat?Imi spun ca n-ar trebui sa-mi para rau pentru nimic...e prea devreme sa gandesc si-mi vine sa plang.Poimaine a fost mai bine...mereu e bine cand ma motivez.Apartamentul e tot gol.Un sifonier imens troneaza pe peretele opus ferestrei si e gol.Din tavan de desprinde o "chestie" roz cu spoturi in genul celor ce le vezi prin filme la motelurile de duzina ce au si camere matrimoniale(ieftine,si camera si fetele din apropiere) cu paturi in forma de inima.Voi locui candva aici?
Ma opresc aici.Am scris mai mult si mai prost ca de obicei.Nu v-am spus nimic si totusi...
Ma duc sa dau iar piept cu viata,tramvaiul,fete intristate sau fumate,proiecte,desene,prieteni,un acasa ce nu reusesc sa-l gasesc de cateva zile,fardul de fiecare zi,masina murdara ce si-a tatuat singura pe luneta un "spala-ma" cu majuscule indeajuns pentru a intentiona sa o si spal in viitor,cartile ce ma asteapta incepute prin casa si eu...
O zi normala tuturor,frumosul vi-l faceti singuri!

din mine

Crezi in dorinte?
Nu imi mai este frica de noapte...mi-a daruit prea multe.Dupa 12 incepe visul.Dar nu mai e vis ci realitate pura.N-as vrea sa ma mai trezesc din ea si mi-e frica de se va termina.II sclipesc ochii!De ce nu,daca fiecare atingere dezvaluie alt mister si fiecare parte din mine trece prin el pentru a se preface in fum...si ma inspira nesatul.Desenez orice,oricand...creez din nimic parfumuri si-l port la gat pana cand nu ramane nici urma de el.
Ma-nconjoara doua brate si buzele-mi pecetuiesc cuvantul:mi-e atat de suficient totul. Zambesc pentru ca lacrimile au trecut demult.Sunt ca un copil ce lasa-n urma fluturi imaginari la fiecare pas.Nu vreau sa ma abtin!Muzica suna altfel...e vibranta.Imi strabate corpul si-l lasa dorind.Ma pierd,de cand nu m-am mai pierdut asa...
Nu pot scrie cand sunt fericita.Este singura stare pe care nu o pot transpune in cuvinte.
Miezul noptii si o dorinta,asa a inceput totul...
Eu cred!