sâmbătă, 24 mai 2008

poveste de-o luna

Mi-am amintit de aripi de inger pentru ca altcineva si-a amintit de ele.Sunt ale mele si le-am dat uitarii...o luna de abandon.O luna cu ploi si tenisi pleoscaind pe nisipul inundat,cu priviri ramase-n larg-urmarind marea ce-n nebunia ei se lovea de plaja.O luna in care am iubit si am uitat iubiri,am inceput noi vise,o luna de ghicit priviri si de descifrat gesturi.Luna in care am strabatut jumatate de tara la volanului lui Bubu,in care intr-o zi am fost aici ca peste 12 ore sa ma balacesc in marea Egee.
Ma impart si nu ajung.Un singur lucru nu este niciodata suficient-timpul...as vrea doar sa te strang in brate pentru un minut dar 60 de secunde s-au transformat in 30.Ce poti face in 30 de secunde?Ce faci si-ntr-un minut numai ca de doua ori mai repede.10 numai...7 am sa trec la fapte,6 daca vrea sa ma lase...si 3,2,1...am plecat iubire
O luna de povesti si teatru.Cu tine.Cu mine.Cu noi.

2 comentarii:

Alex spunea...

bine ai revenit :)
pupici pe aripi ;)

Unknown spunea...

imi place mult incheierea, cu "o luna de teatru.." :)