lectura pentru gunoieri

Inca o seara linistita plimbandu-ma cu ai mei doi prieteni prin Bucurestiul obosit de zarva...asta credeam.Treceam prin fata anticariatelor inchise din fata universitatii cand privind plictisita in jur vad langa cosul de gunoi o gramajoara de carti lasate in voia sortii sau a gunoierilor.Nu-mi venea sa-mi cred ochilor,am fugit imediat langa ele luandu-le in brate.Aproape ca-mi venea sa plang;ce om fara suflet a putut sa le arunce cu nepasare?le luam pe toate daca-mi incapeau in brate...m-a salvat un domn ce mi-a oferit o punga dar nu mi-era de ajuns,a trebuit sa abandonez o parte desi le-am luat si le-am pus la adapos,nu vroiam sa le distruga ploaia inaintea vremii.Nu trecea multa lume pe strada dar am intrebat cativa trecatori daca vor carti si toti mi-au spus ca nu.dati bani buni pe o carte noua dar atunci cand cineva va ofera una o refuzati.eram singura ce le vroia?posibil asa ceva?un vanzator inca mai era la stand privindu-ne cum adunam cartile,si ne spune sa revenim si maine seara ca mai arunca!Am sunat un prieten in final rugandu-l disperata sa le salveze...rucsacul imprumutat de la vladut s-a umplut...rafturile sunt pline,momentan stau pe jos in asteptarea unui raft gol...atatea povesti aruncate langa un cos de gunoi,ingropate sub frunzele maturate de gunoieri in seara aceea.Cum sa nu iubesti cartile?pur si simplu nu inteleg...sau poate intentia a fost buna,lectura pentru gunoieri...