duminică, 20 aprilie 2008

when i...


a fost o vreme cand nimic nu ma putea atinge...eram in lumea mea si totul era minunat...si copacii din parcul mare si bancile rupte si statuia daramata dintre pomi si leaganele care scartaiau.puteam scrie si visa fara alte complicatii inutile ale vietii ce acum imi invadeaza gandurile,sufocandu-le.Cum arata si se simte fericirea?de unde stii cand a ajuns,cum o recunosti?oare m-as plictisi de ea...caci eu ma plictisesc mereu de tot,aiurea.sunt mai mult decat ma vedeti voi.m-as cunoaste mai bine de-as avea timp,ah ce-as lungi timpul cu doua minute,asa doar sa am timp sa ma si gandesc.pleaca si vino!da,zambesc dar as plange dar cum tu nu ma vrei plangand ma abtin si ma sufoc fara lacrimi.colectionez vise incercand sa-l descopar pe-al meu sau imprumt mai bine.pot avea tot ce-mi doresc dar ce?iar de la capat.v-as povesti atatea de gandurile s-are aseza in ordine si n-as incepe mereu cu sfarsitul.poate-ntr-o zi...cine stie ce dor m-apuca maine...nu stiu cum tu stii...when i'll know

Un comentariu:

Alex spunea...

poti sa incerci sa iei un gand si sa ni-l arati de la inceput la sfarsit ? unul cu intrebari si poate fara rspunsuri... sper si cu zambete... te rog ;)
ai grija de tine, ingeraso si de zborul tau ...