miercuri, 16 ianuarie 2008

cu dragoste,


Cateodata sunt trist,prind papusi in fereastra

Si-nsotesc un paianjen pe veioza albastra,

Aranjez in oglinda un fragment de fantana

Doua linii din palma se plimba pe mana

Scot lacrimi din cuie,bat crini pe pereti

Pun mireasma in linguri,iau pozitia drepti

Trag o haina pe trup,putrezise pe o parte

Cateodata sunt trist,dar departe de moarte.



Multumesc mamei pentru aceasta poezie...

Un comentariu:

Ana St. spunea...

ce super...imi place poezia :D