Zece doar

Zece zile in care n-am mai scris nimic.Zece intamplari ciudate ca-n melodia lui Chilian...zece clipe fara inspiratie,zece moduri de a iubi,de a canta,de a spune-o poezie,zece priviri de la acelasi om,zece metrouri ce-au trecut pe langa mine lasandu-ma in acelasi loc.

M-am plimbat ieri pe strazi cautand un sens zilei:de ce m-am trezit devreme ,de ce-am intarziat la un curs care nu s-a tinut,de ce trebuie sa astept doua ore ceva,de ce nu mai am decat 5 lei in portofel,de ce nu ma invita nimeni la o prajitura cu ciocolata...sensul nu l-am descoperit insa prima oara dupa mult timp am fost doar eu cu gandurile mele ,si n-a fost asa de rau.Sunt permanent eu,eu in mine si totusi intotdeauna sunt mai mult ce vor ceilalti sa fiu decat eu...Eu cea care nu e niciodata sigura ce vrea si de ce alege unele lucruri,dezordonata si totusi perfect ordonata in propria-mi dezordine.

Noua vieti si o minune,sapte numere norocoase,trei sute de idei minunate,opt zeci de "te iubesc-uri" si-un sarut,doua maini ce stau unite,patru ochi ce se privesc trufas...un singur suflet.Zece zile-n care am simtit,m-am simtit dar nu m-am jucat.

O bere,un parfum,apusul de la etajul opt si multi prieteni...zece zile in care n-am mai scris...zece doar

intamplari intamplatoare

O zi absolut normala de ma si intrebam ce o sa scriu azi pe blog...dar spre seara mi-a venit subiectul.Ma intorceam linistita de la facultate,intru la magazinul din apropiere cumpar o paine de 0,75 lei(LEI nu RON cum mai spun multi dintre idiotii romani care nu stiu care este moneda nationala)si la care am primit rest bineinteles 2 caramele caci banii nu se mai poarta decat daca vrei sa cumperi ceva nu si cand ti se da rest-atunci sunt bune caramelele,gumele de mestecat(am un buzunar de gume-le strang caci poate fac de-o paine :>)si eugenii cand ai noroc de-o vanzatoare cumsecade.De obicei nu cumpar paine ambalata caci credeam ca e cea care contine cei mai multi conservanti;azi am luat paine normala dar care avea o mica eticheta pe care,cand mi-am aruncat privirea,scria:produs din-faina,drojdie,sare,GLUTEN,AMELIORATORI-FAINA SOIA,DEXTROZA,ACID ASCORBIC,TRICALCIU,FOSFAT,LCISTEINA(nici nu pot citi cuvantul macar),FOSFOLIPAZA,PROPIONAT DE CA.E cazul sa mai adaug ceva?...
Si dupa ce mi-am revenit din uimire am reusit sa observ fugitiv in timp ce treceam pe langa un pass pres o revista dedicata exclusiv manelelor si manelistilor-ca sa fie si ei mandri nu de alta...o fi revista pentru care cautau redactor http://www.ejobs.ro/user/locuri-de-munca/amg-press-srl-redactor-revista-de-manele/78212
Si uite-asa am gasit si ce sa va scriu...cine stie poate cumparati si revista respectiva :) :)

Adio,mon cher!

urasc cafeaua,nu-mi place ceaiul dar iubeam,iubesc "La cafenescu".Miros de acasa,adapost de ploaie si de tristeti,martor al fericirii,al rasetelor,al iubirii...nu se poate sa inceteze a exista...nu cafenescu...Intram acolo si imi venea sa-mi caut papucii caci ma credeam acasa.Imi pare rau ca n-am spus la revedere,imi pare atat de rau ca nu am luat cd-ul cu muzica ta...imi pare rau ca n-am revenit
A plouat atunci cu galeata,am fugit prin baltoace fara sa-mi pese caci fusesem la cafenescu... Acolo ma regaseam pe mine.Acolo se fabrica magia cu aroma de cafea.Nu vreau sa se inchida cafenescu!Nu vreau!Nu pleca,te rog!

sfarsit de drumetie

Ne-am intors cu bine(mai putin eu care sunt racita) din minunata noastra expeditie in fagaras.Trebuie sa recunosc ca am fost un pic dezamagita ca nu am urcat pe vf negoiu din cauza vremii dar oricum si la 1500 m a fost bine.Zapada cata vroiai si chiar in plus.Grupul 2PIR a luat fiinta si rasete si cantari vesele de chitara odata cu el.Tare si fals cam asta era mottoul.

Am mers cu autocarul pana in Porumbacul de sus apoi am fost urcati intr-un camion ce ne-a dus pana la cariera ca de acolo sa urcam pe jos pana la cabana.Au mai fost si pantofari dar de!padure fara uscaciuni nu se poate.Ne-am imbulgarit si ne-am trantit in zapada,am facut poze(muuuuuulteeeee poze),in zapada,pe zapada,cu zapada.Ne-am distrat,ne-am imprietenit,ne-am jucat(i'm the mime master :>)am comentat,ne-am bucurat,ne-am dezamagit si iar ne-am inveselit.

Am cautat iele printre turturi si copaci inghetati-nu le-am vazut desi ne priveau.Noi am facut urme in zapada,noi am facut cararea,am lasat o urma efemera...a fost frumos

Multumesc tuturor celor ce nu s-au suparat,ce au cantat,tuturor celor ce au urcat alaturi de mine,ce au zambit si mi-au zambit

imi pare rau pentru tipa din fata grupului caci a fost injurata de toata lumea(mergea extrem de incet).No hard feelings

Ne intalnim peste 3 saptamani la Voina!

calatorie

am plecat sa ma regasesc in zapada...daca aveti ceva de comentat ma gasiti pe vf negoiu.E grad 3 de avalanse!!!danger!watch out!

balul dobitocilor

scuze,am vrut sa spun bobocilor.Printr-o nefericita intamplare am ajuns in club R3 la un bal.Nu mare mi-a fost mirarea cand in jurul meu se agitau de zor numai fete "inteligente".Ne-am asezat la o masa pregatite sa vizualizam desfasurarea missurilor.A inceput prezentarea si o data cu ea si dezamagirea mea...de aceea nu-mi plac mie concursurile de genu'.Priviri critice de parca ar fi concurat pentru miss univers,huiduieli,comentarii deplasate...un adevarat fiasco.M-a impresionat cu adevarat un domnisorel increzut care la proba de talente a insistat sa ne demonstreze la ce este el priceput-a stat pe un scaun in mijlocul scenei,la costum,fumand un trabuc in timp ce doua pipite imbracate sumar dansau pe(langa) el-si asta sub privirile juriului format din profesori.A venit si proba de "cultura generala" unde au fost intrebari cu un grad de dificultate ridicat cum ar fi:cine a construit coloana infinitului-tacere...sau cine a inventat dinamita.Aici deja aveam nervi asa ca am strigat in gura mare raspunsul in speranta ca aud si concurentii,te-ai gasit!din nou tacere.M-am mai contrazis si cu un nene(mare chestie prin facultatea respectiva)el fiind de parere(gata sa bage mana in foc) ca Newton a inventat-o si nu Nobel.Dupa ce i-am explicat cat se poate de calm si clar,a inteles (cred) intr-un final ca Newton a fost ala cu marul cazut in cap si nu cu dinamita.
Dupa concurs a urmat o scurta pauza in care am reusit sa-mi dezmortesc oasele dansand un pic ca apoi sa urmeze bomba.Cine credeti ca urma sa sustina concert?Habar n-am! :> dar cantau manele(toata lumea era exploziv de fericita la auzirea vestii marete-poate asa se umplea si ringul de dans caci la house nu dansa nici naiba)asa ca frumos ne-am luat catrafusele si i-am bagat in ... masii cu balul lor cu tot.
Cate grozavii!Cate talente!

nu-i nimic cand sunt doar eu

Vine vremea cand pui totul in balanta...cand vrei sa-ti aduci socotelile la zi si observi ca ceva lipseste,nu iese bine la numarat,balanta se inclina.Atunci ar fi momentul oportun sa ai curaj sa lupti pentru ce te face fericit-dar ce te face fericit?Cand rabzi si speri ca va fi mai bine si pentru tine,cand zambesti cu gura pana la urechi dar in suflet plangi,cand ochii sunt mincinosi si nimeni nu observa,cand a-ncetat sa-i pese...in acea clipa realizezi ca ai totul si de fapt nimic.Cand renunti a mai fi tu doar pentru a-i da un oarecare echilibru...te pierzi;ai grija caci de multe ori nu o gasesti pe cea din tine ratacita.Si vremea s-a schimbat...si eu...si tu...

dorinte

totul incepe cu-n sarut pe un acoperis de bloc in noapte...
nu a plouat ci stropi de nori s-au prelins in peisaj,n-au inghetat ci albastrele-au impietrit in ochii mei,nu e soare ci doar priviri ce stau la colt de anotimp.Gonesc ganduri rele.As avea timp sa si iubesc numai de n-ar durea atat.Simplu.Pur.M-a ocolit fericirea intr-o zi cu ghinion.M-a gasit seara...ratacita,visand la maini ce infioara pe acoperis de bloc.Stau pe-un calorifer cald zambind la vantul ce mi-a ravasit parul.Buzele-mi sunt rosii de dorinta de tine.Merg repede pe drumuri de iarna cu-amintiri de veri caniculare,merg si ma gandesc doar cum sa nu gandesc.As vrea...vreau...sa inceapa totul
du-ma sa privesc orasul de sus!

www.deviantart.com

englezeste

ce naiba se intampla cu mine???spun 2 cuvinte in romana si 3 in engleza.am devenit enervanta chiar si pentru propriile mele urechi dar nu pot sa ma stapanesc.Cred ca nici jargon nu se poate numi limbajul folosit de mine in ultimul timp.Dar ca sa ma scuz intr-un fel mi se pare ca unele cuvinte sau expresii suna mai bine in engleza.Tot n-am scuza.Vorbesc ca cei pe care-i uram pentru cum vorbesc.Nu eram eu cea care spuneam:"Nu cunosc bine limba romana si ei vorbesc in engleza".Oh my!See i'm doing it again!Sa-mi fie rusine.Poate mi-e dor de tari straine in care ma vedeam obligata sa comunic in engleza dar totusi...vreau sa vorbesc romaneste nu englezeste!

me and me again

EU visatoare incurabila ce refuza de multe ori realitatea,imi place marea dar muntele e alesul meu-nimic nu se compara cu sentimentul pe care il am atunci cand ajung in varf,mananc orice cu ciocolata in afara de ciocolata :P,imbratisez pe orice ma lasa(i'm a cristi hugger),spun te iubesc des si din toata inima,mint cand e necesar dar nu sa ma apar ci sa protejez,imi colorez unghiile dupa starea de spirit,as fi vrut sa fiu bruneta,prima oara ma uit la mainile oamenilor si ma gandesc la mangaieri,imaginatia imi este o piedica cateodata,beau cola de cate ori pot,uneori sunt enervant de vesela,scriu ce simt si nu ce trebuie,la ceva timp am cate o obsesie ce ma fascineaza,ador culorile,sunt fericita cand fotografiez ceva frumos,as vrea sa fac bungee jumping,imi plac tenesii iar mersul pe tocuri ma ingrozeste,incerc sa nu mai folosesc pungi de plastic,ingerasha mi-a spus o prietena in tabara cand aveam 15 ani,nu ma pot abtine sa nu plang din orice,nu suport tipetele decat daca sunt de fericire,imi place sa ma uit la nori,sa merg desculta-n iarba,de sa nu-mi fac planuri?,sunt egoista,stiu ca sunt inteligenta,ador sa citesc carti despre altceva,imi amintesc costumul de veverita de cand aveam 4 ani,imi place bucurestiul dar il urasc,ma cheama si maria,iubesc sa iubesc si sa fiu iubita...

acum ma cunoasteti...this is me-blue eyed girl here

sentiment

Fragmentul este scris acum ceva timp si l-am postat special pentru colegul meu care pretindea sa scriu mai"cu suflet".Destul de "cu suflet" pentru tine?Si stai linistit ca nu de tine e vorba in text ;P :> Probabil ca dupa ce il vei citi iti vei da seama de ce nu postez texte cu tenta prea personala.E greu a ma intelege...stiu...

Cum poţi minţi cu atâta neruşinare când ştii că tot ceea ce sunt eşti?Aş vrea…m-am săturat de melodii fără versuri,fără instrumente,fără sens!Pun stiloul jos şi respir greu,inspir fiecare literă electronică din mesajul tău scurt.Să te cred?aş putea,aş avea nevoie dar ce fac cu raţiunea?Să o bag în buzunar?Câtă nevoie are lumea de aceste cuvinte.Hai să le multiplicăm în adevăr la infinit şi să le împărţim în mintea tuturor pentru că ea e singura care e necredincioasă.Se chinuie ştiind dar pur şi simplu nu concepe aşa ceva.Aş bea chiar şi-un ceai deşi îl urăsc,doar de ţi-aş vedea adevărata faţă în apa colorată brun-verzuie.Eu zici?Nu sunt eu vinovată că lumea-şi sulfă sentimentele-n batistă la fiecare răceală.Atitudinea unui viitor pare înverşunată împotriva lui.Cui?Doar te-ndepărtez.Nu refuz-iubirea sinceră profundă nu poate speria şi alunga da, dar dacă tu eşti altfel.Ce-ar trebui să fac să te-ndrăgosteşti nebunşte,absolut şi incurabil de mine?Aş fi şi-am fost orice,am făcut şi-aş face orice pentru tine.Pare ilogic,stupid şi infantil dar am trecut peste mine,m-am călcat în picioare doar pentru ca urechile mele să audă acele cuvinte-fie ele şi mincinoase.Te-ntreb,te-nebunesc cu aceeaşi întrebare pe care o repet la nesfârşit.Acelaşi răspuns de fiecare dată şi de fiecare dată mă-ndoiesc mai mult de el.Faptele nu confirmă spusele.E prea mult ,e prea mult cumva să ceri totul din şi pentru…Am inima,mintea,sufletul şi corpul invadat de sentiment şi nimeni nu-l vrea complet.Oamenii resping pentru că le este frică să afle-preferă să trăiască în întuneric.Ce pot face să vindec lumea de insuficientă iubire?Îmi spune şi-l cred dar nu pe el îl vreau.Iar el nu mă vrea pe mine.Va regreta că şterge-că mă respinge,că nu-i sunt de ajuns.
Mă contaminez încet-încet.Ajutoooor!!!Revino la ce erai-te iubesc-te iubesc la fel de mult cum te urăsc

http://www.deviantart.com/

omus ofticus

Ce-ati alege,nu-l pot suferi sau il urasc?Care-i in fond diferenta?Ce este ceea ce face trecerea brusca de la dragoste la ura sau "nesufereala" (cum spun unii si altii)?

Totul este bun si frumos atata timp cat nu va invadati teritoriul unul altuia sau "nu va calcati pe coada".Numai lapte si miere pana intervine scorpia cu 7 capete si limbi usturatoare de foc numita egoism,oftica,invidie,"bagatul unghiei in gat" sau "rodeala".Viermele ala imputit ce se strecoara pe sub piele,ajunge la inima cea far' de pacat si-si face culcus provizoriu dar cu pagube ireparabile acolo.Asa ajunsesem cand am simtit alarma taraind disperata in cap,anuntandu-ma ca teritoriul imi este incalcat fara permis de libera trecere de cel drag mie.Ce sa fac,sa zic...deja facusem o fata de ti-era frica sa te uiti la mine.Tot sangele mi se urcase-n obraji-deja se vedea ca...ma ofticam.

Sa nu credeti cumva ca aveti scapare.Oricat ati incerca sa va impuneti a nu simti astfel este inutil.Argumentele se lovesc de voi ca sagetile de zid.Poate celalalt are dreptate dar nu!nici sa nu aud-el imi vrea raul si gata.Este numai vina lui ca-mi merge asa de prost in ultima vreme.Aha!deci din cauza lui n-am prins autobuzul,n-am mancat la pranz,nu gasesc alt job sau n-am prieteni(cauze posibile).Orice invinuire se potriveste.Verdictul va fi intotdeauna vinovat pentru toate capetele de acuzare.Nu-i vina ta?!cum adica nu esti capabil?Niciodata!E numai vina lui si punc.

In concluzie asa se manifesta oftica.Specimenul "omus ofticus" il veti recunoaste dupa:

-privire(zici ca vrea sa-ti dea una in cap desi el zambeste)

-te felicita printre dinti sau isi musca buzele in timp ce-i dai vestea cea "buna"

-Dupa administrarea vestii isi va suna prietenul/prietena(asta in cazul in care are) si i se va plange sau va va barfi pe dumneavoastra incompetentul/idiotul sau prostul care a avut noroc chior.

www.deviantart.com

culori

verde,galben,rosu,mov

...ma simt vesela,colorata,iubita.Ieri am fost galbena si zambetul mi-era pan' la urechi,privirea iscoditoare;aveam incredere si asta se vedea.Verde am fost marti:ironica,misterioasa,irezistibila.

Nu mai vreau alb si negru,nu mai vreau gri-hai sa ne facem existenta colorata...sa fim vii.

Haideti sa ne jucam!cu priviri,cuvinte,cu atingeri.Sa ne jucam jocuri inventate de noi.Culoarea ne-mbogateste sufletele,ne da inspiratie,ne face sa fim noi caci prin ea ne putem exprima.

Marul si acum e rosu,ma priveste timid prin gard.Eu sunt mov.Azi el e galben.Ne completam atat de bine cand nu ne este frica de culori.

Vino si iubeste-ma...ia-ma de mana,priveste-ma,nu spune nimic,saruta-ma apoi lasa-ma acolo crezand ca este un vis.Cauta-ma...du-ma sa privesc orasul de sus.Hai sa inventam culori si noi o data cu ele.

www.deviantart.com

prima

prima zi in care mi-am facut prima oara blog :> aici ma veti gasi de acum incolo...vesela,trista,deprimata,euforica,melancolica si apoi iar vesela caci de! vorbim despre mine-butoiul cu melancolie si fantana de veselie.
ma duc sa citesc caci ele,cartile,ma cheama...le-am lipsit

aici,acum,mereu...the same

Mai exista oare iubire?

Dragostea a existat si acum 100 de ani, si acum 500, si acum 1000 ,si acum 10000.Care e diferenta intre ce era atunci si ce este acum,in ultimii 50 de ani.Cu ce simtim diferit?de ce simtim diferit?Ce a cauzat aceasta schimbare?Dezvoltarea societatii,a gandirii,a tehnologiei ati putea spune dar sufletul sau inima(caci nu stiu unde va stocati capaciatatea de a iubi) sunt aceleasi.Am fost creati cu ele si nu s-au schimbat...atunci ce difera?
Prima oara se comunica prin sunete ce nu defineau nimic,oamenii erau "subdezvoltati" psihic si totusi reuseau si se iubeau.Au vorbit,au scris si tot s-au iubit.A urmat perioada in care femeile erau nimicuri carora li se impunea o anumita gandire,multe reguli ridicole,privirile erau considerate flirt iar de atingeri nici nu se punea problema.Societatea-si prin asta ma refer la oameni,nu acceptau diferitul,noul,nu acceptau incalcarea regulilor(desi oameni de "onoare" vietile lor secrete rar ramaneau secrete in fata bietelor sotii).Casatoriile aranjate erau o moda(si acum mai exista in unele comunitati aceasta traditie),o necesitate,o nevoie neexprimata de ordonare,de un viitor cert,un mod de a neferici.Si totusi iubirea a existat,trebuie sa fi existat,cum?Cum au reusit sa se iubeasca?Cum s-au indragostit,cum au ramas indragostiti?Era inocenta reala sau un paravan inventat de autori pentru a masca dezmatul tinerilor "indragostiti".
Se priveau si roseau.O glezna descoperita era un extaz.Atingerea mainilor excitanta iar sarutul maximul atins.Asa se percepea iubirea...si atunci in toata aceasta ecuatie sexul unde se incadreaza?Ce rol are?Unul definitoriu sau pur si simplu un bonus?
Acum,da acum,se mai iubeste?Pe ce baza se catalogheaza un sentiment drept iubire?Faimosii "fluturasi in stomac",visul cu sarutul,priviri indraznete...nu intra oare toate acestea la capitolul atractie fizica?Inca o data ajungem la sex.Ce face iubirea iubire si nu sexul iubire?
Se cauta sex,sa fim sinceri.Nimeni nu se uita dupa glezne dezgolite,atingeri fugare si inocenta.Sa fim seriosi.Daca nu arati echipamentul din dotare(fiecare lupta cu ce poate :>) slabe sanse sa fii aleasa.
S-a ajuns la concluzia ca noi ne alegem partenerul sau ne "indragostim" de cel ce este cel mai probabil(dupa scanari complexe si semnale ale creierului)sa ne ajute sa procream,adica cel mai viril dintre barbati.Exista si niste standarde ce ne influenteaza alegerea(cauta pe internet sau vezi enciclopedia).Asa ca,daca totul in final se rezuma la sex ce rost mai are sa credem in iubire?Doar ca sa deghizam un adevar deja stiut de toti?!
Incercam sa fim egale cu barbatii.Intr-o anumita masura am reusit desi misoginismul isi face simtita prezenta frecvent .Suntem egale sa alegem...si ce alegem?Alegem sa schimbam,sa iubim,sa transformam iar frumosul in frumos,sau alegem "iubirea" moderna, dezinhibata, libertina,placerea ieftina de moment.Alegem sa fim satisfacute permanent si nicioadata de ajuns?Alegem sa credem?Mai exista iubire sau toti existam pentru moment?
Mai exista oare iubire?

www.deviantart.com

din categoria metroul

Metrou,joi ora 1 pm.Am alergat dar a plecat din fata mea.M-am asezat pe scaun pregatita pentru cele 10 minute de asteptat.Prin fata mea trece o doamna cam la 35-38 de ani impreuna cu fiica eu de aproximativ 10 ani.Doamna,draga de ea,tare "moderna" cu haina scurta de piele(ca de roacheri-semana cu a mea ;P),cizme de piele pana la genunchi,machiata strident si cu o coafura anii '90 parca desprinsa dintr-un videoclip al lui Bon Jovi.Analizand-o cu grija(caci la metrou asta se face daca pierzi trenu') descopar in multitudinea de gesturi ca doamna,draga de ea,mesteca-pardon flencanea de zor la o guma/cingo/ciunga.Problema nu era ca mesteca o guma ci modul nefiresc si senzational in care o facea.Cred ca ma uitam insistent sau chiar ma holbam dar nu puteam sa-mi iau ochii de la ea.Probabil ca este o adevarata arta sa stii sa faci ce facea ea-cu gesturi ample,aruncand bucata dintr-o parte in alta a gurii,de aproape ca o si vedeam la cat de mare casca gura(cred ca era hubabuba :>).Sa nu mai spun de zgomot-un flencanit aparte,nemaiauzit de mine pana atunci,o rezonanta puternica de si cel mai surd intorcea capul sa vada curios minunea.Si mesteca,si mesteca,cu mai multa pasiune si placere decat daca ar fi facut sex.
Fetita...probabil ca era obisnuita...ma intreb numai daca si ea la randu-i stapaneste arta flencanitului la fel de bine ca mama.
Timp de 10 minute am fost fascinata(era cat pe-aci sa pierd iar metroul) de faptura ce-mi iesise-n cale.Guma nu s-a plictisit si nici doamna,draga de ea,de molfait...M-am urcat in metrou...Cate grozavii!Cate talente!